PRIMARIA COMUNEI HELESTENI

Judetul Iasi

PREZENTARE LOCALA

    Asezare geografica
    Teritoriul administrativ al comunei Helesteni este situat in partea central – vestica a judetului Iasi. Legatura cu municipiul Iasi se realizeaza prin DJ 208 G, DN 28 A si E 387.
Comuna este situata la 6 km de comuna Ruginoasa, la aproximativ 68 km distanta de municipiul Iasi, 18 km distanta fata  de orasul Targu Frumos si 18 km distanta fata de orasul Pascani.
    In prezent comuna nu dispune de statie C.F.R. Relatiile directe cu municipul Iasi se faciliteaza prin statia Ruginoasa, pe linia Iasi – Pascani.
    Comuna se invecineaza cu urmatoarele teritorii comunale:
  • La nord, cu teritoriile comunelor Ruginoasa si Targu Frumos;
  • La est, cu teritoriile comunelor Strunga si Targu Frumos;
  • La sud, cu teritoriile comunelor Strunga si Al. I. Cuza;
La vest, cu teritoriile comunelor A.I. Cuza si Stolniceni - Prajescu;


    Relieful
    Teritoriul administrativ Helesteni este situat, din punct de vedere fizico-geografic, in partea de sud-est a Podisului Sucevei in Saua Ruginoasa-Strunga.
    Altitudinea maxima in cadrul teritoriului zonei este de 358.3m in Dealul Barcu, la vest de localitatea Harmaneasa, iar cea minima (206.8m) in partea de vest a teritoriului, pe terasa Siretului.
    Energia de relief este de cca. 150m.
    Din punct de vedere al genezei, se disting doua tipuri de relief: sculptural si acumulativ.
    Lipsa orizonturilor de roci dure aproape de suprafata terenului a dus la lipsa formelor de relief structural.
    Relieful sculptural ocupa cea mai mare parte a teritoriului, ingloband atat interfluviile cat si versantii cu diferite inclinari, modelati de procese de spalare, de eroziune torentiala sau de alunecari. Aparitia si dezvoltarea acestui tip de relief se datoreaza in cea mai mare masura factorilor exogeni si in special eroziunii si proceselor deluviale care au modelat un teritoriu alcatuit dintr-un complex de roci argilo-marnoase.
    Versantii sculpturali au ponderea cea mai mare in cadrul reliefului comunei Helesteni si sunt puternic fasonati de procesele geomorfologice actuale. In majoritatea cazurilor, formatiunile argilonisipoase sarmatiene de la suprafata sunt alterate si transformate in luturi de panta cu caracter eluvial sau sunt acoperite de glacisuri coluviale si deluvii de alunecare.

    In cadrul interfluviilor sculpturale mentionam:
Dealul Barcu (358.3 m), care se prelungeste pana la sud de localitatea Oboroceni unde are altitudinea de 272.0 m. Acest interfluviu are o latime de cca.1000 m. Partea sa superioara este acoperita cu depozite loessoide, sub care se afla intercalatii de prundisuri cu nisipuri.
Dealul Suha (264.Om) in partea de nord-vest, iar la nord de satul Helesteni intalnim o serie de interfluvii din care cel mai important este Dealul Dumbravioara (320m). Aceastea apartin in cea mai mare parte comunei Ruginoasa si au o usoara inclinare spre sud. Au o latime de 500-l000m, si sunt acoperite cu depozite loessoide.
Platoul Movileni (334.5 m) in partea de vest, care apatine numai partial comunei Helesteni.
    Alaturi de interfluviile sculpturale, o importanta deosebita in cadrul reliefului o au versantii cu intreaga gama de procese geomorfologice ce actioneaza asupra lor.
Versantul stang al vaii Siretului, are o lungime de cca. 2 km pe teritoriul comunei Helesteni, o panta de cca. 15% si expozitie vestica.
    Pe teritoriul Helesteni, exista o serie de vai mai mici, afluente Siretului pe partea stanga a acestuia.
    Dintre acestea, valea paraului Barcu este cea mai dezvoltata. Versantul drept al acesteia are expozitie estica. Lungimea pe teritoriul Helesteni este de cca. 2.9 km, jar latimea de cca. 0.6 km. Energia de relief este de 20 m, pantele au o declivitate de 5-15%, solurile de pe acest versant find astfel slab si moderat erodate. Versantul stang al vaii Barcu are expozitie vestica in cea mai mare parte. Lungimea este de 3.7 km, iar latimea este cuprinsa intre 0.2 km in partea de nord si 0.95 km in partea de sud. Energia de relief este de 48m in partea de nord si de 120m in partea de sud. pana la confluenta cu paraul Vatasnita, versantul stang al vaii Barcu are o inclinare slaba si moderata si este folosit ca arabil. La sud de confluenta, versantul este mai abrupt, cu pante si valori pana la 20%, este afectat de alunecari active si este folosit ca pasune.
    Valea paraului Vatasnita este a doua ca marime de pe teritoriul comunei Helesteni. Este orientata de la nord la sud pana la intrarea in satul Helesteni. De la iesirea din satul Helesteni si pana la confluenta cu paraul Barcu este orientata de la est la vest. Versantul drept, in intregime, si versantul stang al acestei vai pana la intrarea in satul Helesteni, sunt ingusti, cu inclinare slaba, cu soluri slab-moderat erodate si folosinta arabil. Versantul stang, de la iesirea din satul Helesteni si pana la confluenta cu paraul Barcu este mai puternic inclinat, este afectat de alunecari active si este folosit ca pasune.
    In afara de versantii descrisi anterior, pe teritoriul Helesteni mai intalnim o serie de versanti al unor vai mai scurte, uniformi sau cu alunecari, cu eroziune areolara de la slaba pana la foarte puternica si cu eroziune in adancime sub forma de ogase.


    Clima
    Datorita pozitiei geografice a teritoriului administrativ Helesteni, clima sa are un caracter continental, influentata in mare masura de prezenta maselor anticiclonilor atlantic si continental. In timpul verii predomina timpul secetos, cu temperaturi ridicate.
    Iarna, predomina masele de aer venite dinspre nord-est si nord, cu manifestari frecvente ale viscolului.
    Temperatura medie anuala, pentru intervalul 1896 — 1970 este de 8,3 °C, la statia Roman.
Media lunii cele mai reci ( ianuarie) este de -4,9° C, iar a lunii cele mai calde (iulie) de 19,9°C.
    Temperaturi minime absolute a caror valoare scade sub 0°C se inregistreaza din a doua decada a lunii septembrie, cel mai timpuriu si, se pot prelungi pana in a doua decada a lunii mai, cel mai tarziu.
    Bruma se produce de obicei in intervalele septembrie-octombrie si martie-mai si afecteaza in special vaile si baza versantilor.
    Numarul zilelor ,,rara inghet’’ este de 167, a celor de inghet este de 127.8, iar a zilelor de iarna, de 43.3 anual.
Suma medie a precipitatiilor anuale este de 529.0 mm, la statia Roman.
    Numarul zilelor cu precipitatii mai mari de 1 mm este de 78.2 anual.
    Lunile cele mai bogate in precipitatii sunt iunie si iulie, iar cele mai sarace, februarie si martie.
In sezonul cald, precipitatiile au uneori un pronuntat caracter torential, in special vara, cand se inregistreaza averse de o intensitate deosebita.
    Seceta apare obisnuit la sfarsitul lunii iulie si inceputul lunii august si se prelungeste pana in septembrie. Perioade de seceta apar si in lunile mai — iunie.
    Grindina se produce, in general, cu cea mai mare frecventa in lunile iunie si iulie, dar se poate produce si in august.
    Analizandu-se frecventa vanturilor pe directii, se constata ca vantul dominant este cel din sector nordic (cu o frecventa de 28.7%), dupa care urmeaza vantul din sud (19%). Perioade mai scurte bat vanturile din est si vest. 16% din timp este calm.
    Vanturile, in aceasta zona, se orienteaza in lungul vaii Siretului.
    Nebulozitatea variaza intre 5.9 in luna mai si 4.6 in luna august.
    Numarul mediu al zilelor cu cer senin este de 89.9.
    Numarul zilelor cu cer acoperit este de 152.6.
    Ca urmare a unui regim pluviometric redus in ultimii ani, se manifesta un accentuat deficit de umiditate, care influenteaza negativ procesele pedogenetice, prin incetinirea proceselor fizice, biologice si biochimice.


    Solurile
    Solurile dominante sunt cele din grupa cernoziomului levigat si solurilor cenusii inchise, iar pe sesuri domina solurile aluviale, lacovistile de coasta si saloneturi de coasta. Acestea sunt afectate de alunecari sau de procese de eroziune, datorate reliefului inclinat si stratului de argila. Pentru  a mari fertilitatea solurilor erodate si a celor saraturate este necesar sa se aplice masuri antierozionale complexe si sa se administreze amendamente cu fosfogips.


    Reteaua hidrografica
    Din punct de vedere hidrografic, teritoriul comunei Helesteni apartine bazinului Siret. O suprafata mica din partea de est apartine bazinului superior al Bahluietului. Valea Siretului domina cea mai mare parte a teritoriului colectand apa paraielor Barcu, Vatasnita, Oborogeni si Farcaseni. In partea de est a teritoriului se afla obarsia paraului Crivesti afluent al Bahluietului.
    Comuna nu este strabatuta de ape curgatoare, ci toate apele se formeaza din izvoare locale. Datorita asezarii geografice si a formei de relief, apele existente si torentii ce se formeaza in urma precipitatiilor atmosferice (ploi sau zapada), in satele  Helesteni, Harmaneasa si Oboroceni isi vor directiona si varsa albiile in raul Siret, iar cele din satul Movileni, in Bahluiet.
    Acest lucru este accentuat de terenul comunei care coboara spre vest spre Siret si spre est spre Bahluiet, afluent al raului Bahlui.
    Cea mai mare apa care influenteaza comuna este raul Siret. Acest rau trece la 4 – 5 km departare de comuna, prin partea vestica a acesteia, dupa care se indeparteaza curgand catre sud. Cursul lui este meandrat, datorita pantei foarte mici a terenului. Fiind un rau carpatic, are un depit bogat si relativ constant. Regimul scurgerii inregistreaza maxime primavara si vara, iar toamna si iarna debitul este scazut.


    Vegetatia
    Din punct de vedere al florei, teritoriul Helesteni este caracterizat de doua zone:

  • Zona de silvostepa care cuprinde terasa si versantul Siretului, partea de nord si de est a teritoriului  si partea de sud a satului Oborogeni;
  • Zona de padure care cuprinde formele de relief mai inalte din partea centrala a teritoriului.


    Resurse naturale
    Resursele naturale din zona localitatii Helesteni sunt relativ modeste, putand fi mentionate urmatoarele:
  • Resursele geologice reprezentate in principal prin argile sarmatiene si luturi cuaternare, utilizate si valorficate pe plan local pentru lucrari gospodaresti. Piatra pentru constructii se aduce de la pietraria de la Costesti, care este buna pentru constructia de fantani.
  • Resursele reliefului sunt reprezentate in principal prin terasele Siretului, interfluviile colinare si versantii accesibili, care ofera terenuri foarte bune pentru constructii si agricultura. Posibilitati de valorificare viitoare are si lunca Siretului, ca si sesurile afluentilor, cu masurile hidrotehnice prevazute.
  • Resursele hidrologice sunt insuficient valorificate, in teritoriu existand zone de balta neamenajate si posibilitati de inundatie.
  • Resursele hidrogeologice sunt relativ sarace si in majoritate cu calitati necorespunzatoare, desi sunt valorificate pe plan local pentru alimentari cu apa (fantani, captari).
  • Resursele climatice sunt valorificate alaturi de cele pedologice, in agricultura, existand posibilitati de valorificare in perspectiva a energiei solare si chiar a celei eoliene.
  • Resursele pedologice sunt reprezentate in principal de solurile cernoziomice levigate si de panta, valorificate in agricultura, cu posibilitati de utilizare pentru tot felul de culturi agricole.


    Mediul inconjurartor
    In teritoriul comunei Helesteni, problemele mediului inconjurartor se refera in principal la urmatoarele aspecte negative:
  • Existenta fenomenelor de eroziune torentiala, alunecari de teren, exces de umiditate, inundatii, saraturi, care afecteaza local zone de versant si de ses, limitand posibilitatile de utilizare rationala a terenurilor respective, producand totodata pagube agriculturii si locuitorilor;
  • Evacuari necorespunzatoare de ape uzate, neepurate, cu consecinte asupra calitatii apelor;
  • Depozitarea intamplatoare a deseurilor menajere in sate, inexistenta unui sistem de canalizare; localnicii folosesc closete amplasate in curti si surse de apa fara perimetre de protectie, acestea putand duce atat la usoare impurificari ale apei cat si la ocuparea nerationala a unor terenuri;
    Toate aceste aspecte negative sunt locale, accidentale, si de mica intensitate, neinfluentand esential calitatea factorilor de mediu.


    Organizarea administrativa
    Comuna Helesteni are in componenta sa satele:
  • Helesteni -  centrul comunal,
  • Harmaneasa, la vest de satul Helesteni;
  • Movileni, la sud –est de satul Helesteni;
  • Oboroceni la sud – vest de satul Helesteni.